Incep acest post prin a va spune cu regret ca nu am poze din Busteni decat din natura :)) Data viitoare sigur o sa fac niste poze si in camera de la hotelul / pensiunea unde vom sta, dar in trecut nu am fost deloc inspirata sa fac si poze.
Poate si fiindca pana de curand mi se parea ca sunt eu o ciudata care imediat ce intra in camera de hotel sare sa faca poze...intre timp insa m-am gandit de unde vine obsesia asta a mea si am aflat raspunsul; sunt atat de frustrata cand planuim o vacanta si peste tot pe unde caut nu gasesc decat poze cu privelistea de la balcon sau tot felul de prostii neconcludente, incat simt nevoia sa iau masuri si sa fac eu acele poze pe care altii nu au timp sa le faca sau se jeneaza sa le faca (sa nu fie considerati niste ciudati probabil :P).
Pentru mine este important sa stiu ca acolo unde merg exista o baie draguta si curata unde sa nu-mi fie frica / scarba sa intru sa fac un dus si un pat cu asternuturi curate unde sa ma odihnesc peste noapte. Da, nu sunt genul de fata care se duce cu cortul la munte pentru ca nu ma impac deloc cu ideea de a dormi pe jos, intr-un sac de dormit si a ma spala pe fata la rau. Multa lume zice sa sunt eu mai rasfata asa din fire, ca doar nu stau in hotel toata ziua ci intru in camera sa fac dus si sa dorm cateva ore acolo. Dar pentru toti cei care spun asta, am o replica:
- Atata timp cat merg intr-un concediu cateva zile sa ma relaxez, sa ma simt bine, sa uit de munca de poluare si de Bucuresti si dau o suma de bani considerabila din banii mei munciti si economisiti un an intreg, am tot dreptul din lume la o baie ok si asternuturi curate!!!
Nu e nimic deplasat sau pretentios la cerintele mele...nu-i asa?
Trecand peste explicatii, am fost in Busteni in Aprilie 2010 fara sa fiu pregatita in vreun fel pentru acest drum. M-a luat Johnny frumos de mana intr-o Sambata dimineata si mi-a spus "Hai pe afara!". Ne-am suit in masina si nu a vrut sa-mi dea mai multe detalii dar m-am trezit ca ne indreptam spre DN1 si incet-incet am trecut de Ploiesti, pe langa Sinaia si am ajuns in Busteni :D
Pana sa ma dezmeticesc, am luat-o inspre telecabina, am platit 64 de lei (32 lei / persoana pentru dus-intors), am asteptat vreo 30 de minute dupa care am pornit usor in sus. Pe la 900 m am inceput sa vedem petice de zapada si pe masura ce urcam albul zapezii era din ce in ce mai predominant. Atunci am realizat cu adevarat ca urcam la Babele si m-am uitat putin in jos la cum eram imbracata: adidasi, blugi si hanorac peste un tricou...un dezastru, la ce vant trebuia sa fie sus!
Noroc ca se cobora in 40-45 de minute si nu am avut timp sa inghet bine de tot. Ma simteam totusi ca o pitipoanca din aia pe tocuri la munte - echipata total necorespunzator.
Experienta a meritat insa raceala de dupa :)), iar faptul ca totul era acoperit de un strat generos de nea a facut peisajele cu atat mai frumoase, de-ti taiau respiratia.
Acum, contrastand cu peisajele de mai sus a fost experienta de la pensiunea Oti-Dor unde am fost in Iulie 2012 in teambuilding. Nici de aici nu am poze de interior, dar puteti gasi cateva (mai aratoase) la http://carta.ro/cazare-busteni/pensiunea-restaurant-oti-dor/galeria-foto/.
Pensiunea nu a fost deloc pe gustul meu, desi citisem cateva review-uri bune inainte de plecare. Nu se preteaza deloc la teambuilding-uri pentru tineri care vor mai mult decat sa stea in curte la un suc si sa se culce la 10 seara.
Pensiunea este gard in gard cu casa unei familii care vrea liniste dupa 12 noaptea, deci mai usor cu galagia.
DJ-ul lor este un nene la vreo 50 si ceva de ani care are un sistem audio invechit (fara USB, fara mp3-uri) care intelege prin muzica pentru tineret romante si coloana sonora de la Love Story.
Sa nu mai vorbesc de camere care sunt intr-o stare destul de jalnica, cu prize iesite din perete si geamuri care se deschid cu greu, cu covoare vechi si patate si cu bai fara cadita (doar cu o scurgere) unde la un dus curge apa si peste vasul de toaleta si balteste apa in toata baia.
Singura chestie interesanta este ca au si camere cu 3 paturi care arata ca niste mici apartamente; au o camera separata - cu usa - pentru copil / copii, un hol mic cu baia si o camera deschisa spre holisor cu pat dublu pentru parinti. Asta ca sa aiba si parintii putina intimitate in concediu :D
Am crezut ca o sa-mi ia o vesnicie sa adorm dar nu a fost cazul, pentru ca ne petrecuseram ziua la Aventura Park, in Brasov, care ne-a obosit bine de tot iar dupa masa am dat-o pe crema de whiskey :))
Despre Aventura Park o sa vorbim putin intr-un alt post ca sa nu ma abat total de la subiect.
In rest, ce sa va mai spun de Busteni...? Cascada Urlatoarea nu mai este ce-a fost odata, avand grija comerciantii ambulanti de asta; gasesti apa si bere racita chiar in apa de la Cascada, pufuleti, chips-uri si alte crantanele, porumb fiert / copt si cate si mai cate...
Hugs you guys,
Pucca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu